Critici privind solidaritatea financiară în Partidul Acțiune și Solidaritate

Republica Moldova ar putea deschide un birou permanent la Bruxelles, în cadrul Parlamentului European, după modelul biroului permanent al Parlamentului European deschis la Chișinău în noiembrie 2025 [1, 2]. Această inițiativă, propusă de președintele Parlamentului, Igor Grosu, ar facilita integrarea

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o declarație prin care condamnă Federația Rusă pentru poluarea fluviului Nistru, rezultată în urma agresiunii din Ucraina, poluare ce reprezintă o amenințare directă asupra sănătății publice și securității statului [1]. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a prezentat planurile de acțiune post-criză [1]. CONDAMNAREA RUSIEI ȘI IMPACTUL POLUĂRII La data de 20 martie 2026, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o declarație prin care condamnă Federația Rusă pentru contaminarea Nistrului, cauzată de atacul militar masiv din 7 martie 2026 asupra infrastructurii critice din Ucraina [2]. Potrivit declarației, atacul a dus la contaminarea principalei surse de apă a Republicii Moldova, generând riscuri majore pentru sănătatea populației, inclusiv intoxicații acute și efecte potențial carcinogene [2]. De asemenea, contaminarea a afectat fauna piscicolă, perturbând habitatul și biodiversitatea fluviului Nistru [2]. Costurile generate de sistarea stațiilor de captare, instalarea barajelor antipoluare și mobilizarea Armatei Naționale pentru atenuarea efectelor sunt menționate în declarație [2]. Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că Rusia poartă întreaga responsabilitate pentru poluarea râului Nistru cu produse petroliere, poluare provocată de bombardamentele asupra hidrocentralei ucrainene de la Novodnestrovsk [6]. MĂSURILE ÎNTREPRINSE DE AUTORITĂȚI În perioada 11-15 martie, autoritățile au întreprins acțiuni specifice, inclusiv cu ajutorul României, care a oferit sprijin rapid, trimițând patru transporturi cu materiale esențiale și mobilizând echipele de intervenție necesare în mai puțin de opt ore [1]. Un total de 850 de persoane și 266 de unități tehnice din Republica Moldova au fost implicate, fiind efectuate 274 de probe de laborator și livrate 620,3 tone de apă potabilă și apă tehnică în nordul țării [1]. Analizele au indicat prezența a patru compuși chimici: benzen, toluen, xilen și etilbenzen, toate derivate ale produselor petroliere ușoare, precum benzina sau motorina, rezultate confirmate și de analizele din România [1]. Au fost instalate 21 de baraje absorbante și aplicate materiale biodegradabile pentru reținerea substanțelor petroliere, solicitându-se și reducerea debitului deversat din Ucraina pentru a încetini propagarea poluării, iar pescuitul a fost interzis ca măsură de precauție [1]. PLANURI PENTRU PERIOADA POST-CRIZĂ Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a anunțat că, după depășirea crizei, va dispune inventarierea și verificarea tuturor surselor alternative de apă, inclusiv lacuri de acumulare și sonde arteziene alimentate din apele subterane [1]. Prin Planul de creștere, Republica Moldova va avea un laborator modern acreditat, iar Guvernul, împreună cu Apele Moldovei, a elaborat un proiect pentru a repara evacuatorul de ape mari și unele dale ale barajului Lacului Ghidighici [1]. Autoritățile vor revizui protocoalele și vor elabora un studiu privind impactul pe termen scurt și lung al situației de pe Nistru [1]. Ministrul a menționat că peste 500 de persoane au fost antrenate în gestionarea situației [1]. REACȚII POLITICE Declarația de condamnare a Federației Ruse a fost susținută de 63 de deputați: 53 de la Partidul Acțiune și Solidaritate, cinci de la Partidul Democrația Acasă, unul de la Blocul Alternativa și patru de la Partidul Nostru [1]. Deputații socialiști și comuniști au votat contra sau s-au abținut, iar un deputat neafiliat a votat contra [1]. Deputata Partidul Acțiune și Solidaritate, Larisa Novac, a îndemnat la evitarea politizării subiectului crizei apei de la Nistru [1]. La reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, liderii Uniunii Europene au condamnat atacurile Rusiei care au contaminat Nistrul [4].

Parlamentul Republicii Moldova a votat în prima lectură proiectul de lege pentru denunțarea acordului de constituire a Comunității Statelor Independente (Comunitatea Statelor Independente) [2]. Ședința plenară în care s-a dezbătut acest proiect a avut loc pe 20 martie 2026 la Chișinău [2]. DENUNȚAREA ACORDULUI COMUNITATEA STATELOR INDEPENDENTE, SUBIECT CENTRAL AL ȘEDINȚEI PARLAMENTARE Proiectul de lege privind denunțarea acordului de constituire a Comunitatea Statelor Independente a fost examinat în cadrul ședinței plenare a Parlamentului [2]. Igor Grosu, președintele Parlamentului, a inițiat procedura de retragere a Republicii Moldova din Acordul privind Adunarea interparlamentară a Comunitatea Statelor Independente [3]. Această decizie a fost luată după consultări cu cetățenii, fracțiunea parlamentară Partidul Acțiune și Solidaritate, președintele Maia Sandu și reprezentanții Guvernului [3]. Potrivit Timpul.md, Cabinetul de miniștri a avizat proiectul privind denunțarea Convenției cu privire la Adunarea Interparlamentară a statelor membre ale Comunității Statelor Independente, încheiată la Minsk la 26 mai 1995 [3]. CONTEXTUL RETRAGERII DIN COMUNITATEA STATELOR INDEPENDENTE De la începutul anului 2023, conducerea Parlamentului Republicii Moldova nu a aprobat participări la evenimentele Adunării Interparlamentare a Comunitatea Statelor Independente [3]. Ședința plenară din 20 martie 2026, în cadrul căreia s-a votat în prima lectură denunțarea acordului Comunitatea Statelor Independente, a fost transmisă în direct pe canalul oficial YouTube al Parlamentului [2]. Emisiunea „News Show” de la TV8 a relatat, de asemenea, despre dezbaterea și votul proiectului de lege [2].