Stereotipuri de gen persistă în școlile din Moldova, afectând percepția elevilor și profesorilor.

Un procent semnificativ de elevi și profesori din Republica Moldova perpetuează stereotipuri de gen, considerând că băieții sunt mai potriviți pentru luarea deciziilor, în timp ce fetele sunt percepute ca fiind prea emoționale, conform datelor barometrului educațional 2025 al Ministerului Educației.

Percepții contrastante asupra egalității de gen în mediul școlar

Unul din trei elevi din Republica Moldova consideră că băieții iau decizii mai bune deoarece "nu se lasă conduși de emoții", în timp ce fetele sunt caracterizate ca "vorbind prea mult și plângându-se prea des", o opinie împărtășită și de unul din cinci profesori, conform datelor publicate de Diez 1 și preluate de ipn.md 2. Aceste percepții apar într-un context în care mai puțin de jumătate dintre elevi, adică 45 la sută, susțin că în școala lor au avut loc discuții despre egalitatea de gen. Profesorii, pe de altă parte, raportează o prezență mai mare a acestor discuții, 79 la sută dintre ei afirmând că au existat. Această discrepanță în percepție ridică întrebări despre eficacitatea conversațiilor pe tema egalității și despre modul în care elevii le asimilează. Situația este amplificată de faptul că indexul Egalității de Gen 2026 arată o creștere a procentului cetățenilor care cred că "destinul femeii este familia și gospodăria", ajungând la 62,4% în 2026, față de 48% în 2021, indicând o revenire la roluri tradiționale, conform radiomoldova.md 3.

Stereotipuri despre rolurile în relații și carieră

În ceea ce privește dinamica relațiilor, fiecare al doilea elev este de acord cu ideea că băiatul ar trebui să plătească mereu când ies în cuplu, reflectând o așteptare ca băiatul să fie "provider-ul" în relație, un model mai vechi de distribuție a rolurilor de gen, după cum explică reprezentanta UN Women Moldova, Dominika Stojanoska. Aceasta atrage atenția că astfel de așteptări pot genera presiuni pe termen lung, băieții simțindu-se obligați să demonstreze statut financiar, iar fetele ajungând într-o poziție mai pasivă. Totuși, în ceea ce privește cariera, șapte din zece tineri susțin că fetele ar trebui să aibă posibilitatea de a munci după căsătorie pentru a avea propriul venit și că ar trebui să aibă șanse egale în profesii precum polițist sau militar, o viziune diferită față de o parte dintre profesori, unde doar 31 la sută consideră că băiatul nu trebuie să achite mereu. Victoria Pila, profesoară de istorie și educație pentru societate, atribuie percepțiile profesorilor mai în vârstă rămășițelor unei societăți patriarhale, chiar și în condițiile în care multe cadre didactice sunt femei. Pe de altă parte, Sorin Grajdari, profesor de istorie, abordează la orele de educație pentru societate independența profesională și financiară a ambilor parteneri, subliniind că succesul în carieră nu ar trebui limitat de gen. Aceste stereotipuri contribuie la menținerea disparităților salariale și la un număr mai mic de femei în poziții de conducere, deși acestea sunt mai instruite, conform radiomoldova.md 3.

Reprezentarea limitată a femeilor în manuale și materialele didactice

Manualele de istorie pentru clasa a XII-a prezintă un dezechilibru semnificativ în reprezentarea personalităților istorice. Din cele 12 personalități menționate la "Cariere în istorie", niciuna nu este femeie. Situația este similară la "Personalitate istorică", unde din 26 de persoane, doar una este femeie. Chiar și în secțiunile "Eroi în istorie" și "Femei în istorie", reprezentarea feminină este limitată, cu doar două femei la "Eroi" și o singură personalitate la "Femei". Deși 74% dintre elevi recunosc că fetele pot avea aceleași profesii ca băieții, 58% și-ar dori să vadă mai multe exemple de lideri sau savante la școală, iar jumătate dintre tineri (49%) observă că în manuale și materiale apar mai des bărbați în roluri de eroi sau conducători. Profesorii precum Sorin Grajdari subliniază că, deși se recunoaște egalitatea de gen, atenția acordată exemplelor din școală este insuficientă, creând implicit impresia că doar bărbații reușesc în spațiul public, politic sau științific 1. Aceste percepții transpun în educație așteptări sociale care pot contribui la acte de violență împotriva femeilor, conform expertului Alexandra Ermolenco, citată de radiomoldova.md 3.

Implicații asupra viitorului și soluții propuse

Persistența acestor stereotipuri de gen în mediul școlar moldovenesc are implicații profunde asupra dezvoltării echitabile a tinerilor și asupra reformelor educaționale, riscând să perpetueze discriminarea și să limiteze oportunitățile fetelor în educație și pe piața muncii. Lipsa discuțiilor sau ineficiența acestora pe tema egalității de gen în școli, alături de reprezentarea limitată a femeilor în materialele didactice, contribuie la menținerea unor viziuni tradiționale asupra rolurilor de gen. Experții de la UN Women Moldova subliniază importanța încurajării tinerilor să discute deschis despre așteptările din relații și despre conceptul de parteneriat bazat pe respect reciproc și responsabilitate împărțită, promovând ideea că relațiile sănătoase se bazează pe echilibru și reciprocitate 1. Abordarea acestor stereotipuri în curricula școlară, prin exemple pozitive și discuții deschise, este esențială pentru a construi o societate mai echitabilă, unde toți tinerii, indiferent de gen, au șanse egale de a se dezvolta și de a-și atinge potențialul maxim. Conform datelor din barometrul educațional 2025, doar 45% dintre elevi spun că au avut discuții despre egalitatea de gen în școală, în timp ce 79% dintre profesori afirmă că aceste discuții au avut loc, subliniind o diferență de percepție ce necesită analiză 1.