Curtea Europeană a Drepturilor Omului obligă Moldova să desființeze "castele criminale" din penitenciare
Distribuie:
AUDIO0:00 /0:00
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat Republica Moldova pentru menținerea ierarhiilor criminale în închisori, care generează tratamente inumane și degradante pentru anumiți deținuți, cerând desființarea acestor structuri informale. Decizia, pronunțată în cazul "Petrov vs Republica Moldova", subliniază eșecul autorităților de a proteja drepturile fundamentale ale persoanelor private de libertate, în special a celor din categoriile inferioare ale sistemului de "legi hoțești" 1.
Ierarhii criminale și tratamente degradante în penitenciare
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că Republica Moldova a încălcat articolul 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, interzicând tortura, tratamentele inumane sau degradante, în conexiune cu articolul 14 privind interzicerea discriminării 1. Sentința, bazată pe sesizarea unui deținut considerat "obijduit" sau "proscris" în ierarhia informală a închisorilor, evidențiază existența unui cod nescris de "legi hoțești", moștenit din perioada sovietică, care clasifică deținuții în diverse caste 1. Reclamantul a fost supus unor reguli umilitoare, inclusiv obligația de a se deplasa pe lângă perete sau gard, interdicția de a atinge deținuți din caste superioare sub amenințarea violenței, și munca forțată, neremunerată, adesea murdară. Deși nu a raportat violență fizică directă împotriva sa, Curtea consideră că riscul era real, iar munca prestată a fost "sub amenințarea unei pedepse și pentru care nu s-a oferit de bunăvoie" 1. De asemenea, a fost constatată încălcarea articolului 4, privind interzicerea sclaviei și a muncii forțate 1. Autoritățile moldovenești au eșuat în a lua măsuri preventive și reactive eficiente, în ciuda plângerilor depuse de către deținut la administrația penitenciarului și la Procuratură 1. Curtea a subliniat că statul nu poate ignora aceste vulnerabilități, tratând situația doar ca pe un "conflict între deținuți", deoarece prin toleranță devine parte a mecanismului de umilire 1. Problema a fost calificată de CEDO drept una structurală, chiar și în absența răspunsului ulterior din partea reclamantului, evidențiind necesitatea unei hotărâri pentru respectarea drepturilor omului 1. Informațiile parțiale din sursa Perplexity Sonar menționează un caz separat, "Lungu și alții împotriva Moldovei", unde s-ar fi dispus plata unor despăgubiri de 12.000 de euro, deși detaliile specifice despre natura încălcării nu sunt complet prezente [2].
Implicații pentru sistemul penitenciar și obligații statale
Decizia CEDO impune Republicii Moldova obligația de a desființa structurile informale din închisori care permit dominarea deținuților vulnerabili de către cei violenți și impunerea unor tratamente degradante [1, 2]. Autoritățile moldovenești sunt chemate să intervină activ pentru a preveni și sancționa aceste ierarhii criminale, asigurând protecția tuturor persoanelor private de libertate conform standardelor internaționale. Eșecul în respectarea acestor obligații poate atrage noi condamnări și poate genera costuri suplimentare pentru stat, sub forma de despăgubiri acordate victimelor. Necesitatea unei reforme structurale a sistemului penitenciar este accentuată de această hotărâre, care obligă statul să abandoneze o abordare pasivă și să devină un garant activ al drepturilor fundamentale, chiar și în cele mai dificile medii carcerale 1. Curtea a insistat că administrația penitenciarului știa sau trebuia să știe de "paria" și de vulnerabilitatea acestuia, având mecanisme pentru a schimba situația, dar a ales să o ignore, devenind astfel complice la încălcarea drepturilor 1.
Comentarii (0)
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta.
