Organizații civile contestă modificarea procedurii de numire în comisiile de vetting

Multiple organizații ale societății civile din Republica Moldova au semnat o declarație comună prin care își exprimă îngrijorarea față de modificarea procedurii de numire a membrilor comisiilor de evaluare a judecătorilor și procurorilor, criticând promovarea acesteia în regim accelerat și fără consultări reale.

Critici privind accelerarea procedurii de modificare legislativă

Cinci organizații ale societății civile au inițiat o declarație publică, ulterior aderat la aceasta Transparency International – Moldova și Centrul Contact, semnalând o îngrijorare profundă legată de modificarea rapidă a procedurii de numire în comisiile de evaluare a judecătorilor și procurorilor, cunoscute și sub denumirea de comisii de vetting [1, 2]. Aceste organizații subliniază că modificarea legislativă a fost promovată în regim accelerat, fără consultări publice reale, prin introducerea unui amendament la un proiect de lege cu un obiectiv diferit 3. S-a argumentat că "argumentul urgenței invocat pentru adoptarea schimbării nu este demonstrat juridic", iar legislația existentă prevedea deja mecanisme anti-blocaj eficiente 2. Aceste critici vizează modul în care majoritatea parlamentară, reprezentată de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), a votat amendamentul după eșecul obținerii unui număr suficient de voturi pentru desemnarea experților internaționali [4, 5].

Impactul asupra reformei justiției și argumente pentru modificări

Modificarea vizează reducerea pragului necesar pentru numirea membrilor străini în comisiile de evaluare, de la 61 la 51 de voturi, în cazul în care candidații externi nu obțin majoritatea calificată inițială [3, 4]. Această schimbare, promulgată de președinta Maia Sandu, a fost justificată de deputatul Igor Chiriac ca o măsură necesară pentru deblocarea procesului de evaluare externă, în special în contextul constrângerilor de timp și al nevoii de a valida integritatea procurorilor și judecătorilor [4, 5]. PAS a susținut că această măsură permite numirea experților internaționali, precum Herman von Hebel, permițând astfel continuarea reformei justiției începută în 2023 [3, 5]. Cu toate acestea, opoziția a contestat constituționalitatea modificărilor, considerând că acestea subminează transparența și credibilitatea reformei justiției, afectând întregul proces prin precipitarea deciziilor [4, 5].

Riscuri și consecințe pentru credibilitatea sistemului judiciar

Societatea civilă își exprimă îngrijorarea că aceste modificări pripite pot duce la o "modificare haotică" ce "dă peste cap întreaga reformă a justiției" 5. Riscurile identificate se concentrează pe integritatea reformei justiției și afectarea procesului de evaluare externă a procurorilor, constituită în noiembrie 2023 2. Prin reducerea pragului de voturi și prin procedurile accelerate, se invocă o posibilă diminuare a transparenței și a rigorii procesului de vetting, ceea ce ar putea afecta credibilitatea pe termen lung a sistemului judiciar moldovenesc în fața partenerilor internaționali și a propriilor cetățeni [2, 3, 5].