Cinesquare Panorama Film Festival lansează înscrieri pentru 2026

Filmul documentar „Exilul din Basarabia”, realizat de cineaștii moldoveni Natalia Ghilașcu și Sergiu Ene, a câștigat Premiul de Merit la Festivalul Internațional de Filme Documentare Fără Granițe din Delaware, Statele Unite ale Americii [1, 2]. Producția cinematografică a fost premiată la două categorii ale festivalului american. PREMII ȘI RECUNOAȘTERE INTERNAȚIONALĂ Anunțul oficial al juriului a fost făcut duminică, 15 martie, iar ceremonia de înmânare a premiilor va avea loc marți, 17 martie [1]. Filmul moldovenesc a fost premiat la categoriile documentare istorice și documentare bazate pe crime reale, conform Diez [1]. SUBIECTUL FILMULUI Documentarul „Exilul din Basarabia” aduce în prim-plan un capitol tragic din istoria celui de-al Doilea Război Mondial, deportarea romilor din Basarabia în 1942, în timpul regimului lui Ion Antonescu [1]. Filmul prezintă interviuri cu supraviețuitori, materiale de arhivă și o narațiune umană, reconstruind povești de suferință, pierdere și reziliență [1]. Pelicula este construită în jurul mărturiilor persoanelor deportate de etnie romă, care aveau între șase și nouă ani la momentul deportării, potrivit Diez [1]. RELEVANȚA FILMULUI Natalia Ghilașcu a declarat că, în calitate de jurnalistă și cineastă din Moldova, a documentat viețile oamenilor ale căror voci sunt adesea ignorate [1]. Ea a menționat că nimic nu a pregătit-o pentru tăcerea care înconjoară deportarea romilor din Basarabia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, fiind marcată nu doar de tragedie, ci și de absența memoriei publice, conform Diez [1]. DESPRE FESTIVAL Festivalul Internațional de Filme Documentare Fără Granițe din Delaware, SUA, a ajuns la cea de-a 14-a ediție [1]. Evenimentul este dedicat exclusiv documentarelor, conform Diez [1]. Unele surse menționează filmul și sub denumirea de „Prigoana din Basarabia” [2].

Managerii instituțiilor culturale din Republica Moldova sunt invitați să participe la o școală de vară dedicată dezvoltării proiectelor culturale, ce va culmina cu oportunitatea de a propune inițiative pentru un concurs de granturi cu finanțare pentru implementare în comunități. PROGRAMUL DE INSTRUIRE ȘI OBIECTIVELE ȘCOLII DE VARĂ Managerii de muzee, teatre, case de cultură și alți profesioniști din domeniul cultural din Republica Moldova pot aplica pentru o școală de vară axată pe dezvoltarea proiectelor culturale, organizată în contextul unui program ce vizează consolidarea sectorului cultural local. Programul de instruire, desfășurat pe parcursul a trei zile, va aborda teme precum promovarea cetățeniei active prin cultură, importanța patrimoniului și a diversității culturale, consolidarea colaborării interinstituționale pentru promovarea valorilor universale și europene, dezvoltarea competențelor de elaborare și gestionare a proiectelor culturale, și organizarea de evenimente multiculturale menite să încurajeze respectul reciproc și cooperarea între comunități, conform celor indicate de Diez [1]. Această inițiativă face parte dintr-un program mai amplu, susținut de Ministerul Culturii și parteneri internaționali, care include un concurs de granturi cu un fond total de 500.000 de euro, destinat stimulării sectorului cultural național [2]. CRITERII DE ELIGIBILITATE ȘI PROCESUL DE ÎNREGISTRARE Persoanele interesate să participe la școala de vară sunt încurajate să completeze un formular de înregistrare până pe 18 martie, ora 23:59 [1]. Acest program este destinat în mod specific managerilor instituțiilor culturale publice și independente, cu scopul de a le oferi instrumentele necesare pentru a dezvolta proiecte locale orientate spre promovarea coeziunii sociale, valorificarea patrimoniului cultural și susținerea parcursului european al Republicii Moldova [2]. Participarea la școală oferă ulterior oportunitatea de a propune proiecte în cadrul concursului de granturi, unde cele mai bune inițiative vor beneficia de finanțare pentru implementare la nivel național [1]. CONTEXT ȘI OPORTUNITĂȚI EXTINSE ÎN SECTORUL CULTURAL Evenimentul se desfășoară într-un context în care Ministerul Culturii a anunțat invitații pentru managerii a cel puțin 30 de instituții culturale publice și independente, într-un program denumit „Dezvoltare Culturală Inovatoare” [2]. Această școală de vară se alătură altor inițiative menite să revitalizeze scena culturală moldovenească, oferind nu doar instruire, ci și posibilitatea concretă de finanțare pentru proiecte cu impact local [1]. În paralel, alte oportunități culturale, precum festivaluri de film internaționale unde producțiile îndrăznețe pot câștiga vizibilitate, sau o varietate de evenimente artistice precum concerte simfonice, operă, spectacole de teatru și muzică tradițională, sunt, de asemenea, promovate în Chișinău, indicând o efervescență în sectorul cultural al țării [1].

Tradiția moldovenească de a pregăti mucenici pe 9 martie, de Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia, se perpetuează prin rețete specifice, adaptate atât pentru varianta de post, cât și pentru cea clasică, implicând însiroparea cu miere și decorarea cu nuci, conform Antena 3 [1] și surselor video de pe YouTube [3, 4]. VARIANTE DE REȚETĂ ȘI INGREDIENTE Rețeta moldovenească tradițională de mucenici, celebrați anual pe 9 martie, implică de obicei o aluat consistent, însiropat și ornat cu nuci, așa cum menționează Antena 3 [1]. O variantă modernă, prezentată de libertatea.ro [2], folosește un kilogram de făină, 500 mililitri de lapte călduț, trei ouă, 150 grame de zahăr, ulei, drojdie și sare. Drojdia se activează în laptele călduț timp de 10-15 minute, iar mucenicii sunt apoi însiropați fierbinți și tăvăliți în nucă de cocos, cu adăugarea de esență de rom pentru aromă [2]. Această adaptare păstrează esența tradiției moldovenești, adaptând-o pentru gospodăriile din Republica Moldova [2]. MUCENICI DE POST ȘI IMPACTUL CULTURAL O altă abordare, promovată de o rețetă video de pe YouTube, se concentrează pe varianta vegană de post a mucenicilor moldovenești [3]. Aceasta utilizează 500 grame de făină cu un conținut ridicat de proteină (13-14%), 60 grame de zahăr brut, 25 grame de drojdie proaspătă, 60 mililitri de ulei, 300 mililitri de apă călduță la 40°C, coajă de lămâie și vanilie [3]. Aluatul format este apoi însiropat rapid, timp de 1-2 minute, într-un sirop cald, subțiat cu miere sau agave (pentru varianta vegană), uns ulterior cu miere și presărat cu multă nucă [3]. Tradiția de post întărește identitatea culturală în Moldova, fiind un obicei practicat în perioadele de abstinență religioasă [3]. O altă sursă video de pe YouTube [4] evidențiază mucenicii pufoși, copți și însiropați cu miere și nucă, subliniind gustul autentic și prepararea specifică regiunii, care contribuie la menținerea obiceiurilor ortodoxe și la valorificarea nucilor locale [4]. SECRETUL MUCENICILOR PUFOȘI Indiferent de varianta aleasă, secretul mucenicilor pufoși rezidă în calitatea ingredientelor și în tehnica de preparare a aluatului, implicând activarea corectă a drojdiei și o însiropare rapidă pentru a păstra textura [2, 3]. În tradiția moldovenească, consistența siropului, adesea bazat pe miere, și cantitatea generoasă de nucă sunt esențiale pentru gustul final [3, 4]. Menținerea acestor obiceiuri culinare în Republica Moldova contribuie la coeziunea comunitară și la transmiterea valorilor culturale de la o generație la alta [4].