Festivalul Internațional de Film „Queer Voices 8” va debuta la Chișinău în perioada 30 aprilie – 3 mai, oferind publicului 13 coproducții cinematografice din 12 țări, inclusiv titluri propuse la Oscar [1][2].

Comunitatea romă din Soroca a celebrat Paștele Blajinilor cu o fastuozitate remarcabilă, mesele funerare fiind garnisite cu bucate exotice precum creveți, somon și fructe tropicale, alături de cozonaci masivi de 5 kilograme, îmbinând astfel tradiția cu un afișaj opulent [1].

Ministerul Culturii din Republica Moldova a anunțat că nu există temei legal pentru anularea evenimentului cultural programat cu scriitoarea israeliană Dina Rubina, o poziție oficială exprimată în pofida unei petiții publice care solicita vehement interzicerea manifestării [1]. Asta înseamnă că auto

Prima semifinală a concursului POT Music 2026 va aduce în atenția publicului o nouă generație de artiști din Republica Moldova, mulți dintre aceștia fiind voci încă necunoscute pe scena națională [1].

Focul Haric, aprins la Ierusalim în Sâmbăta Mare, a fost adus în Republica Moldova de o delegație a Mitropoliei Moldovei și este așteptat la Catedrala Mitropolitană din capitală, oferind credincioșilor oportunitatea de a primi Lumina Sfântă [1][2][3].

Înscrierile pentru a paisprezecea ediție a Programului „DOR – DiasporăOriginiReveniri” au fost lansate, vizând consolidarea legăturilor emoționale, culturale și identitare ale copiilor și tinerilor din diaspora cu Republica Moldova [1]. Inițiativa se va desfășura în anul 2026, oferind două serii d

Republica Moldova va marca a 25-a aniversare a Zilei Naționale a Vinului în 2026, un eveniment de amploare care celebrează vinul ca element definitoriu al identității naționale [1]. Evenimentul reconfirmă importanța vinului ca piatră de temelie culturală, economică și simbolică a identității Republi

Chișinău oferă numeroase opțiuni pentru cei interesați să studieze arta teatrală, de la cursuri pentru copii și adolescenți, până la programe universitare pentru adulți [1]. Școli de teatru, studiouri de artă și chiar facultăți universitare pun la dispoziție lecții de actorie și dezvoltare personală

Concursul POT Music, care își propune să dezvolte scena culturală alternativă din Moldova, a dat startul înscrierilor pentru ediția 2026 [1, 2]. Evenimentul oferă artiștilor șansa de a evolua pe scena Festivalului Lupilor 2026 [2].

Studenții din Chișinău preferă localuri chill precum Marlène sau petreceri în cluburi ca Mojito, Draft și Kira’s Club, dar majoritatea se întreabă frecvent „Unde mergem?” [3]. #diez a discutat cu 25 de tineri pentru a afla locurile lor preferate [3].

Maib, cea mai mare bancă din Republica Moldova, își reconfirmă angajamentul de a sprijini cultura și arta, continuând parteneriatul cu Teatrul Național „Mihai Eminescu” (TNME) pentru al doilea an consecutiv [2, 3]. Această colaborare subliniază importanța investițiilor în proiecte de responsabilitat

Concursul POT Music 2026 oferă trupelor și artiștilor solo șansa de a evolua pe scena Festivalului Lupilor, un eveniment important pentru scena muzicală alternativă din Moldova [2]. Tinerii muzicieni sunt invitați să se înscrie până pe 3 aprilie, pentru a-și demonstra originalitatea și talentul [2,

Chișinău va fi gazda primei ediții a Moldox Intercultural Lab, un atelier de film documentar dedicat dialogului intercultural și coeziunii sociale, ce se va desfășura între 27 aprilie și 3 mai 2026 [3]. Evenimentul este organizat de MOLDOX în parteneriat cu CMI – Fundația pentru Pace Martti Ahtisaar

Filmul documentar „Exilul din Basarabia”, realizat de cineaștii moldoveni Natalia Ghilașcu și Sergiu Ene, a câștigat Premiul de Merit la Festivalul Internațional de Filme Documentare Fără Granițe din Delaware, Statele Unite ale Americii [1, 2]. Producția cinematografică a fost premiată la două categorii ale festivalului american. PREMII ȘI RECUNOAȘTERE INTERNAȚIONALĂ Anunțul oficial al juriului a fost făcut duminică, 15 martie, iar ceremonia de înmânare a premiilor va avea loc marți, 17 martie [1]. Filmul moldovenesc a fost premiat la categoriile documentare istorice și documentare bazate pe crime reale, conform Diez [1]. SUBIECTUL FILMULUI Documentarul „Exilul din Basarabia” aduce în prim-plan un capitol tragic din istoria celui de-al Doilea Război Mondial, deportarea romilor din Basarabia în 1942, în timpul regimului lui Ion Antonescu [1]. Filmul prezintă interviuri cu supraviețuitori, materiale de arhivă și o narațiune umană, reconstruind povești de suferință, pierdere și reziliență [1]. Pelicula este construită în jurul mărturiilor persoanelor deportate de etnie romă, care aveau între șase și nouă ani la momentul deportării, potrivit Diez [1]. RELEVANȚA FILMULUI Natalia Ghilașcu a declarat că, în calitate de jurnalistă și cineastă din Moldova, a documentat viețile oamenilor ale căror voci sunt adesea ignorate [1]. Ea a menționat că nimic nu a pregătit-o pentru tăcerea care înconjoară deportarea romilor din Basarabia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, fiind marcată nu doar de tragedie, ci și de absența memoriei publice, conform Diez [1]. DESPRE FESTIVAL Festivalul Internațional de Filme Documentare Fără Granițe din Delaware, SUA, a ajuns la cea de-a 14-a ediție [1]. Evenimentul este dedicat exclusiv documentarelor, conform Diez [1]. Unele surse menționează filmul și sub denumirea de „Prigoana din Basarabia” [2].

Cinesquare Panorama Film Festival, un eveniment internațional dedicat filmelor independente, a deschis înscrierile pentru ediția din 2026, invitând cineaștii emergenți să își prezinte lucrările [1]. Festivalul își propune să promoveze dialogul cultural și să descopere noi talente cinematografice [1], cu termenul limită de depunere a proiectelor fiind 3 iunie 2026 [2]. CONDIȚII ȘI CATEGORII DE ÎNSCRIERE Cinesquare Panorama Film Festival acceptă o gamă largă de producții cinematografice, inclusiv scurtmetraje (până la 40 de minute) și lungmetraje (peste 40 de minute), filme documentare, experimentale, studențești și de animație [1]. De asemenea, sunt eligibile scenarii de scurt și lung metraj, programe sau seriale TV, videoclipuri muzicale și filme educaționale [1]. Festivalul include și categorii specifice, precum cel mai bun film despre comunitatea LGBTQI+, cel mai bun film despre femei, cel mai bun trailer/teaser, efecte vizuale, regizor debutant, regizor, producător, imagine, editare, coloană sonoră, actor și actriță (în rol principal și secundar) [1]. Filmele înscrise trebuie să fie originale și finalizate după 1 ianuarie 2024, neavând voie să fi fost lansate sau difuzate înainte de festival [1]. PROCESUL DE ÎNSCRIERE ȘI TAXELE Înscrierea la Cinesquare Panorama Film Festival se face online și necesită includerea unui screener securizat, un sinopsis, o declarație a regizorului despre viziunea sa artistică, motivația pentru realizarea lucrării și mesajul pe care dorește să-l transmită, precum și un poster și cel puțin trei cadre din film [1]. Taxa de participare variază între 70 și 80 de dolari, echivalentul a aproximativ 1.200-1.400 de lei, în funcție de categoria în care este înscris filmul [1]. Evenimentul își propune să contribuie la scena culturală din Republica Moldova, oferind o platformă de expunere internațională pentru artiștii locali [2]. IMPACTUL ASUPRA SCENEI CULTURALE DIN MOLDOVA Deși informațiile specifice despre impactul festivalului asupra Republicii Moldova sunt limitate, Cinesquare Panorama Film Festival reprezintă o oportunitate pentru cineaștii moldoveni de a-și prezenta lucrările și de a interacționa cu profesioniști din industria cinematografică internațională [3]. Evenimentul poate stimula participarea cineaștilor moldoveni și poate contribui la creșterea vizibilității lor pe plan internațional [3]. Prin promovarea dialogului cultural și descoperirea de noi talente, festivalul are potențialul de a îmbogăți scena culturală din Moldova [2].

Managerii instituțiilor culturale din Republica Moldova sunt invitați să participe la o școală de vară dedicată dezvoltării proiectelor culturale, ce va culmina cu oportunitatea de a propune inițiative pentru un concurs de granturi cu finanțare pentru implementare în comunități. PROGRAMUL DE INSTRUIRE ȘI OBIECTIVELE ȘCOLII DE VARĂ Managerii de muzee, teatre, case de cultură și alți profesioniști din domeniul cultural din Republica Moldova pot aplica pentru o școală de vară axată pe dezvoltarea proiectelor culturale, organizată în contextul unui program ce vizează consolidarea sectorului cultural local. Programul de instruire, desfășurat pe parcursul a trei zile, va aborda teme precum promovarea cetățeniei active prin cultură, importanța patrimoniului și a diversității culturale, consolidarea colaborării interinstituționale pentru promovarea valorilor universale și europene, dezvoltarea competențelor de elaborare și gestionare a proiectelor culturale, și organizarea de evenimente multiculturale menite să încurajeze respectul reciproc și cooperarea între comunități, conform celor indicate de Diez [1]. Această inițiativă face parte dintr-un program mai amplu, susținut de Ministerul Culturii și parteneri internaționali, care include un concurs de granturi cu un fond total de 500.000 de euro, destinat stimulării sectorului cultural național [2]. CRITERII DE ELIGIBILITATE ȘI PROCESUL DE ÎNREGISTRARE Persoanele interesate să participe la școala de vară sunt încurajate să completeze un formular de înregistrare până pe 18 martie, ora 23:59 [1]. Acest program este destinat în mod specific managerilor instituțiilor culturale publice și independente, cu scopul de a le oferi instrumentele necesare pentru a dezvolta proiecte locale orientate spre promovarea coeziunii sociale, valorificarea patrimoniului cultural și susținerea parcursului european al Republicii Moldova [2]. Participarea la școală oferă ulterior oportunitatea de a propune proiecte în cadrul concursului de granturi, unde cele mai bune inițiative vor beneficia de finanțare pentru implementare la nivel național [1]. CONTEXT ȘI OPORTUNITĂȚI EXTINSE ÎN SECTORUL CULTURAL Evenimentul se desfășoară într-un context în care Ministerul Culturii a anunțat invitații pentru managerii a cel puțin 30 de instituții culturale publice și independente, într-un program denumit „Dezvoltare Culturală Inovatoare” [2]. Această școală de vară se alătură altor inițiative menite să revitalizeze scena culturală moldovenească, oferind nu doar instruire, ci și posibilitatea concretă de finanțare pentru proiecte cu impact local [1]. În paralel, alte oportunități culturale, precum festivaluri de film internaționale unde producțiile îndrăznețe pot câștiga vizibilitate, sau o varietate de evenimente artistice precum concerte simfonice, operă, spectacole de teatru și muzică tradițională, sunt, de asemenea, promovate în Chișinău, indicând o efervescență în sectorul cultural al țării [1].

Tradiția moldovenească de a pregăti mucenici pe 9 martie, de Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia, se perpetuează prin rețete specifice, adaptate atât pentru varianta de post, cât și pentru cea clasică, implicând însiroparea cu miere și decorarea cu nuci, conform Antena 3 [1] și surselor video de pe YouTube [3, 4]. VARIANTE DE REȚETĂ ȘI INGREDIENTE Rețeta moldovenească tradițională de mucenici, celebrați anual pe 9 martie, implică de obicei o aluat consistent, însiropat și ornat cu nuci, așa cum menționează Antena 3 [1]. O variantă modernă, prezentată de libertatea.ro [2], folosește un kilogram de făină, 500 mililitri de lapte călduț, trei ouă, 150 grame de zahăr, ulei, drojdie și sare. Drojdia se activează în laptele călduț timp de 10-15 minute, iar mucenicii sunt apoi însiropați fierbinți și tăvăliți în nucă de cocos, cu adăugarea de esență de rom pentru aromă [2]. Această adaptare păstrează esența tradiției moldovenești, adaptând-o pentru gospodăriile din Republica Moldova [2]. MUCENICI DE POST ȘI IMPACTUL CULTURAL O altă abordare, promovată de o rețetă video de pe YouTube, se concentrează pe varianta vegană de post a mucenicilor moldovenești [3]. Aceasta utilizează 500 grame de făină cu un conținut ridicat de proteină (13-14%), 60 grame de zahăr brut, 25 grame de drojdie proaspătă, 60 mililitri de ulei, 300 mililitri de apă călduță la 40°C, coajă de lămâie și vanilie [3]. Aluatul format este apoi însiropat rapid, timp de 1-2 minute, într-un sirop cald, subțiat cu miere sau agave (pentru varianta vegană), uns ulterior cu miere și presărat cu multă nucă [3]. Tradiția de post întărește identitatea culturală în Moldova, fiind un obicei practicat în perioadele de abstinență religioasă [3]. O altă sursă video de pe YouTube [4] evidențiază mucenicii pufoși, copți și însiropați cu miere și nucă, subliniind gustul autentic și prepararea specifică regiunii, care contribuie la menținerea obiceiurilor ortodoxe și la valorificarea nucilor locale [4]. SECRETUL MUCENICILOR PUFOȘI Indiferent de varianta aleasă, secretul mucenicilor pufoși rezidă în calitatea ingredientelor și în tehnica de preparare a aluatului, implicând activarea corectă a drojdiei și o însiropare rapidă pentru a păstra textura [2, 3]. În tradiția moldovenească, consistența siropului, adesea bazat pe miere, și cantitatea generoasă de nucă sunt esențiale pentru gustul final [3, 4]. Menținerea acestor obiceiuri culinare în Republica Moldova contribuie la coeziunea comunitară și la transmiterea valorilor culturale de la o generație la alta [4].

Elevii din instituțiile de învățământ general și profesional tehnic din Republica Moldova vor avea acces gratuit la o serie de spectacole și evenimente culturale pe parcursul lunii martie. Această inițiativă face parte din Decada Memoriei și Recunoștinței, dedicată comemorării evenimentelor istorice importante. OFERTĂ CULTURALĂ EXTINSĂ PENTRU TINERI Pe parcursul întregii luni martie, elevii din sistemul educațional moldovenesc, incluzând instituțiile de învățământ general și cele profesionale tehnice, se vor putea bucura de acces gratuit la diverse manifestări cultural-artistice. Acestea sunt organizate în parteneriat cu instituțiile de cultură din țară, în cadrul unui program de comemorare a războiului de pe Nistru și a altor evenimente istorice semnificative, conform informațiilor de la Ziarul de Garda [1] și Diez [2]. La Teatrul Național „Mihai Eminescu”, elevii pot viziona spectacolul „Dosarele Siberiei” pe 7, 10, 21 și 25 martie. Teatrul Fără Nume va prezenta „Noaptea Scrisă cu Roșu” pe 14 și 17 martie, iar Teatrul Național „Luceafărul” va găzdui spectacolul „Anul 1946” pe 28 și 31 martie. În paralel, în toate instituțiile de învățământ va fi proiectat filmul documentar „Suntem acasă”, regizat de Andrei Buruiană, care va fi distribuit pe scară largă în luna martie. Elevii sunt, de asemenea, încurajați să participe la concursurile republicane „Memoria vie: apărătorilor integrității statale” și „Prin Memorie și Recunoștință spre viitorul european” [2]. PROGRAME EDUCAȚIONALE ȘI COMEMORATIVE Decada Memoriei și Recunoștinței cuprinde și alte activități educative și comemorative menite să aducă în atenția elevilor evenimente definitorii din istoria țării. Pe lângă vizionarea spectacolelor și filmului documentar, sunt planificate 35 de conferințe științifice și metodico-didactice în diverse instituții de învățământ, unde vor participa istorici, cadre didactice și elevi. De asemenea, în instituțiile de învățământ profesional tehnic vor fi susținute lecții publice de către 15 experți naționali. Aceștia vor aborda teme cruciale precum războiul pentru apărarea independenței și integrității teritoriale a Republicii Moldova, deportările, represiunile regimului totalitar sovietic și foametea organizată [2]. Înainte de începerea lunii martie, ministrul Educației a anunțat că aproximativ 1.000 de elevi din întreaga țară vor participa la excursii la Muzeul Armatei din Chișinău și vor viziona spectacole dedicate războiului din 1992 [2]. EXCURSII TEMATICE ȘI IMPLICAȚII PENTRU TINERET Un element central al programului îl reprezintă cele patru excursii tematice organizate în fiecare sâmbătă a lunii martie, respectiv pe 7, 14, 21 și 28 martie. Fiecare excursie va aduce câte 160 de elevi din opt raioane diferite ale republicii. Aceștia vor vizita locuri de importanță memorială din municipiul Chișinău, precum Monumentul Deportaților, Muzeul Militar și Muzeul Național de Istorie a Moldovei, culminând cu vizionarea spectacolului „Dosarele Siberiei” [2]. Această inițiativă, care oferă elevilor acces la patrimoniul cultural și la informații istorice esențiale, subliniază eforturile Ministerului Educației și Cercetării de a promova educația prin artă și de a consolida memoria colectivă a națiunii, legând trecutul de aspirațiile europene ale Republicii Moldova [1, 2].

Filmul documentar „Noi suntem acasă”, regizat de Andrei Buruiană, va fi proiectat în toate instituțiile de învățământ din Republica Moldova pe parcursul lunii martie, ca parte a decadei „Memoriei și Recunoștinței” [2]. Proiecția vizează cultivarea valorilor patriotice și consolidarea identității naționale, în contextul în care Ministerul Educației și Cercetării a aprobat și un regulament uniform privind hărțuirea sexuală în universități [1, 2]. PROMOVAREA MEMORIEI ISTORICE PRIN FILM Pe parcursul lunii martie, elevii din clasele a VIII-a până la a XII-a din întreaga țară vor avea ocazia să vizioneze filmul documentar „Noi suntem acasă” [2]. Realizat de Andrei Buruiană, filmul aduce în prim plan mărturii ale veteranilor celui de-al Doilea Război Nistrean din 1992, punând accent pe sacrificiul acestora și pe importanța păstrării memoriei istorice a conflictului pentru apărarea independenței și integrității teritoriale a Republicii Moldova [2]. Proiecțiile sunt recomandate a fi însoțite de discuții moderate de profesorii de istorie, scopul declarat al Ministerului Educației și Cercetării fiind cultivarea valorilor patriotice și consolidarea sentimentului de apartenență la identitatea națională [2]. Acest demers face parte din decada „Memoriei și Recunoștinței”, un amplu program care include și conferințe științifice, lecții publice pe teme istorice, spectacole, concursuri și alte proiecții de film [2]. CADRUL NORMATIV PENTRU SIGURANȚA ÎN UNIVERSITĂȚI În paralel cu inițiativele culturale și educaționale dedicate memoriei istorice, Ministerul Educației și Cercetării a aprobat un cadru normativ important pentru mediul academic [1]. Pe 27 februarie, instituția a adoptat un regulament uniform menit să prevină, să raporteze și să intervină în cazurile de hărțuire sexuală din universitățile din Republica Moldova [1]. Acest document stabilește standarde comune pentru toate instituțiile de învățământ superior și oferă mecanisme instituționale clare pentru gestionarea acestor delicte, conform unui comunicat de presă [1]. Implementarea acestui regulament vizează asigurarea unui mediu sigur și respectuos pentru studenți și cadre didactice, contribuind la buna funcționare a sistemului de învățământ superior [1]. IMPACTUL EDUCAȚIONAL ȘI IMPLICAȚIILE CULTURALE Proiecția filmului „Noi suntem acasă” în instituțiile de învățământ se înscrie într-o strategie mai largă a Ministerului Educației și Cercetării de a consolida educația civică și patriotismul în rândul tinerilor [2]. Prin intermediul mărturiilor vizuale ale evenimentelor istorice definitorii, se urmărește formarea unei generații conștiente de importanța luptei pentru independență și integritate teritorială [2]. Pe de altă parte, adoptarea unui regulament uniform împotriva hărțuirii sexuale reprezintă un pas esențial către alinierea standardelor universitare la normele europene de protecție și siguranță [1]. Combinarea acestor inițiative, una cultural-istorică și cealaltă normativă, subliniază eforturile autorităților de a construi un sistem educațional robust, care să cultive atât memoria colectivă, cât și respectul reciproc și siguranța [1, 2].