Vladislav Gribincea, un expert recunoscut în domeniul juridic, critică vehement proiectul de lege al Ministerului Justiției, susținut de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), care propune reîmbinarea Centrului Național Anticorupție (CNA) cu Procuratura Anticorupție (PA), argumentând că inițiativa nu are legătură cu măsurile antifraudă și invalidează o decizie politică anterioară 1.

Asta înseamnă că eforturile de combatere a corupției la nivel înalt ar putea fi grav afectate, iar procurorii s-ar confrunta cu o supraîncărcare de cazuri complexe, având un impact negativ asupra eficienței justiției în ansamblu și generând potențiale probleme pe plan internațional 1.

Gribincea, care a condus în 2016 grupul de lucru responsabil cu delimitarea competențelor dintre PA și CNA și a contribuit la legislația privind Procuratura și Codul de Procedură Penală, susține că proiectul nu vizează angajamentele asumate față de Uniunea Europeană referitoare la măsurile antifraudă 1. Potrivit expertului, „cuplarea CNA și PA nu poate avea nimic în comun cu măsurile antifraudă”, iar discuțiile curente indică o deviere de la scopul declarat al inițiativei legislative. De asemenea, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a prezentat o opinie scrisă pe marginea acestui proiect 1.

Dincolo de aceste aspecte, Vladislav Gribincea anticipează că proiectul are „șanse foarte mici să producă efecte benefice în investigarea fraudelor, dar sigur va avea efecte negative majore asupra investigării cauzelor de corupție” 1. Această reformă invalidează o decizie politică luată cu trei ani în urmă, care prevedea decuplarea CNA și a PA, menită să asigure o mai mare specializare în combaterea corupției la nivel înalt. Ceea ce complică tabloul este propunerea ca procurorii PA să gestioneze investigațiile de fraude, tip de cauze catalogate drept „cele mai complicate” și consumatoare de timp în sistemul judecătoresc. Această redirecționare a resurselor ar putea deturna atenția de la combaterea corupției 1.

În plus, proiectul riscă o revenire la situația de până în 2013 în privința investigării cazurilor de tortură, care au fost pe larg discutate anterior. Gribincea avertizează că o astfel de modificare ar putea genera „mai multe probleme practice, inclusiv la Strassbourg”, în contextul unei hotărâri recente a Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) în această materie. În 2025, Curtea Supremă a consolidat practica judiciară în acest domeniu, iar orice regres ar putea avea consecințe negative 1.

Proiectul de lege a generat critici susținute la consultările publice din 25 mai, organizate în Parlament de Comisia juridică, pentru numiri și imunități 1. Reprezentanți ai Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), ai Ministerului Afacerilor Interne (MAI), ai Amnesty International și adjunctul Avocatului Poporului au formulat obiecții semnificative 1. În replică, deputata PAS Veronica Roșca a afirmat că inițiativa are „un scop bine determinat, în special de a implementa măsura anti-fraudă” 1.

Consultările au fost precedate de un scandal în Parlament pe 21 mai, când speakerul Igor Grosu l-a lipsit pe deputatul Alexandr Verșinin de dreptul de a vorbi timp de trei ședințe și i-a închis microfonul lui Vasile Costiuc în timpul unei intervenții 1. Deputata Ana Țurcan-Oboroc, din partea Partidului Democrația Acasă, a reacționat dur, etichetând situația drept „democrație parlamentară europeană” în „colhozul lui Grosu” și adăugând „Rușine PAS! Jos dictatura!” 1. Liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Igor Dodon, a comparat incidentul cu evenimentele din 8 iunie 2019, când Parlamentul a funcționat în condițiile unui „stat capturat”, avertizând că „nimeni nu e veșnic” și îndemnând la respect reciproc pentru a evita o situație similară cu „Coreea de Nord” 1. La rândul său, liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, i-a cerut deputatului PAS Radu Marian să retracteze o afirmație despre „alianța Kremlin” în contextul boicotului opoziției, la care Marian a replicat: „Să învățați să vă purtați frumos” 1.