Peste 130 de mașini confiscate la Chișinău, suspectate de contrabandă

O tânără din comunitatea LGBTQ+ a reclamat că a fost hărțuită de polițiști în stradă, fiind percheziționată și amenințată cu solicitarea a 3000 de lei, însă Inspectoratul General al Poliției (IGP) a negat acuzațiile, susținând că intervenția a fost determinată de comportamentul suspect al acesteia [1, 2]. Incidentul a generat reacții contradictorii, cu acuzații de mușamalizare și solicitări de investigare aprofundată [2, 4]. ACUZAȚIILE DE HĂRȚUIRE ȘI SOLICITARE DE MITĂ Angelica Frolov, o activistă LGBTQI+, a făcut public cazul unei tinere care ar fi fost oprită de doi polițiști, care i-au confiscat telefonul și au verificat fotografiile, spunându-i că este ilegal să fie homosexuală și cerându-i 3000 de lei pentru a evita probleme [1, 2, 3]. Tânăra a refuzat să ofere banii, menționând că ar fi mită, moment în care polițiștii au plecat [2]. Victima a fost sfătuită să sune la 112 și să denunțe echipajul [2]. Potrivit protv.md [3], polițiștii au cercetat fotografiile private din telefonul tinerei și au amenințat-o cu „probleme legale” dacă nu plătește suma solicitată. REACȚIA INSPECTORATULUI GENERAL AL POLIȚIEI Inspectoratul General al Poliției a respins acuzațiile, afirmând că intervenția echipajului a fost cauzată de comportamentul „suspect” al tinerei, care se uita frecvent în telefon și părea să caute ceva pe jos, sugerând posibile activități legate de substanțe interzise [2]. Polițiștii au legitimat-o și au verificat sumar telefonul, după care și-au continuat patrularea [2]. IGP a subliniat că informațiile vehiculate în spațiul public nu reflectă realitatea și că intervenția nu are legătură cu discriminarea comunității LGBT [2]. Instituția a solicitat cetățenilor să prezinte informațiile corect și responsabil, evitând asocierea nejustificată a Poliției în postări menite să genereze vizualizări sau să promoveze imaginea personală [2]. TENTATIVE DE MUȘAMALIZARE ȘI REACȚII ULTERIOARE Diez a intrat în posesia unei înregistrări video care sugerează că Poliția ar încerca să mușamalizeze cazul, încercând să convingă victima să nu depună plângere [2]. În înregistrare, un polițist afirmă că colegii săi sunt tineri și nu cunosc bine legea, sugerând că ar fi cerut mită din cauza oboselii [2]. Acesta a menționat că, dacă se va deschide un dosar, polițiștii ar avea probleme mari și a cerut scuze pentru comportamentul lor, promițând că nu vor mai lucra în poliție [2]. Victima a insistat să depună plângere, argumentând că tolerarea unor astfel de abuzuri ar duce la perpetuarea lor [2]. O organizație LGBT a declarat că tânăra se simte hărțuită și intimidată de reacția poliției [4].

Institutul de Medicină Urgentă din Chișinău se confruntă cu o criză sanitară gravă, fiind nevoit să stocheze deșeurile anatomopatologice, rezultate din intervenții chirurgicale, în frigidere, din cauza lipsei unui serviciu de înhumare adecvat încă din ianuarie 2025 [1, 3]. Această situație precară ridică serioase probleme de sănătate publică și pune presiune pe capacitățile de gestionare a deșeurilor medicale. IMPOSIBILITATEA ÎNHUMĂRII DEȘEURILOR ANATOMOPATOLOGICE De mai bine de un an, Institutul de Medicină Urgentă din Chișinău nu mai poate preda deșeurile umane rezultate din operații către serviciile funerare, acumulând astfel o cantitate alarmantă de țesuturi umane în frigidere [1, 3, 4]. Directorul adjunct al institutului, Manea, a declarat că problema a apărut în ianuarie 2025, când serviciul funerar din Chișinău a încetat să mai preia aceste tipuri de deșeuri [3, 4]. Această situație a dus la umplerea frigiderelor cu deșeuri biologice, creând un risc sanitar major [3]. IMPACTUL ASUPRA GESTIONĂRII DEȘEURILOR MEDICALE Criza de la Institutul de Medicină Urgentă din Chișinău evidențiază o problemă sistemică în gestionarea deșeurilor medicale [1]. Lipsa unui contract sau a unei proceduri clare pentru înhumarea deșeurilor anatomopatologice a dus la acumularea acestora în spații improprii, transformând frigiderele în depozite temporare [1, 3]. Această situație nu numai că pune în pericol sănătatea personalului medical și a pacienților, dar și contravine normelor de igienă și siguranță sanitară [1, 3, 4]. CONSECINȚE ȘI POSIBILE SOLUȚII Situația de la Institutul de Medicină Urgentă din Chișinău necesită o intervenție urgentă din partea autorităților responsabile [1]. Identificarea unei soluții legale și eficiente pentru eliminarea deșeurilor anatomopatologice este crucială pentru a preveni riscurile sanitare și a asigura funcționarea normală a instituției medicale [1, 3]. Este necesară stabilirea unui contract cu un serviciu funerar sau identificarea unei alte metode de neutralizare a acestor deșeuri, respectând toate normele de mediu și sănătate publică [1, 3, 4].

Ziarul de Gardă (ZdG) prezintă o analiză a crizei ecologice de pe râul Nistru, generată de un atac rusesc asupra unei hidrocentrale din Ucraina, și investigații interne la Centrul Național Anticorupție (CNA), cu impact asupra alimentării cu apă potabilă în mai multe localități din Republica Moldova. IMPACTUL ATACULUI RUSESC ASUPRA NISTRULUI Un atac rusesc din 7 martie asupra hidrocentralei Novodnestrovsk din Ucraina a dus la deversarea a peste o tonă și jumătate de ulei tehnic în râul Nistru, afectând calitatea apei și provocând o stare de alertă de mediu în Republica Moldova [2]. Autoritățile ucrainene au raportat pe 12 martie scurgeri de combustibil de rachetă în râul Nistru, răspândindu-se până pe teritoriul Republicii Moldova [2]. Guvernul Republicii Moldova a instituit starea de alertă de mediu pe 15 zile, începând cu 16 martie, pe bazinul fluviului Nistru [3]. Alimentarea cu apă din Nistru a fost suspendată în municipiile Bălți și Soroca, în satul Naslavcea din raionul Ocnița și în câteva localități din raioanele Sîngerei și Florești [3]. MĂSURI DE PROTECȚIE ȘI MONITORIZARE În contextul crizei ecologice, ZdG a relatat despre situația din Soroca, unde livrarea apei a fost sistată pe mai multe străzi, dar și în satul Cureșnița, unde au fost instalate baraje de protecție pe Nistru [1]. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat pe 18 martie că valorile concentrațiilor de produse petroliere au atins limita maximă admisibilă de 0,1 mg/l în toate cele trei puncte critice: Naslavcea, Cosăuți, Rezina [3]. Totuși, ministrul a menționat că deversările de petrol din amonte au fost atenuate, iar barajele absorbante și-au făcut efectul [3]. Pe 15 martie, depășirile limitelor admise pentru substanțele petroliere erau de patru ori la Naslavcea, de două ori la Cosăuți și de trei ori la Rezina [5]. SITUAȚIA ALIMENTĂRII CU APĂ POTABILĂ Situația este critică în Bălți, deoarece râul Nistru este singura sursă de alimentare cu apă potabilă, iar aproape toate fântânile arteziene sunt nefuncționale [4]. Patru orașe din nordul republicii au rămas fără apă potabilă [4]. La data de 16 martie, livrarea apei a fost sistată în mai multe zone, inclusiv satul Cureșnița, unde au fost instalate baraje de protecție pe Nistru, conform ZdG [1].