Anatol Șalaru, fost ministru al Apărării în Republica Moldova, l-a acuzat pe prim-vicepreședintele Partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), Dan Dungaciu, că abordează relația României cu Chișinăul "cu ochii Kremlinului", într-o intervenție la Antena 3 CNN ^[2]. Această declarație aprinsă vine în contextul unor critici formulate de Dungaciu privind modul în care Bucureștiul gestionează sprijinul acordat Republicii Moldova, punând în lumină divergențe semnificative de strategie.

Această dezbatere publică subliniază miza strategică și importanța geostrategică pe care România o atribuie Republicii Moldova, depășind o simplă problemă de politică externă și elevând-o la rangul de interes național fundamental. Asta înseamnă că modul în care elita politică și analitică românească percepe și articulează relația cu Chișinăul poate influența direct stabilitatea regională, securitatea frontierelor estice ale NATO și Uniunii Europene, precum și viitorul parcurs european al statului de peste Prut ^[2].

Concret, Anatol Șalaru a argumentat la Antena 3 CNN că relația dintre România și Republica Moldova nu ar trebui tratată ca o chestiune de politică externă obișnuită, ci, dimpotrivă, ca "o afacere internă" esențială pentru București ^[2]. Fostul ministru a accentuat că mesajele critice sunt percepute ca o instrumentalizare a poziției geopolitice a Republicii Moldova. Declarațiile sale reprezintă un răspuns direct la o postare publicată de Dan Dungaciu pe Facebook, pe 21 iulie, unde prim-vicepreședintele AUR criticase modul de gestionare a relațiilor bilaterale și propusese reorganizarea sprijinului financiar pentru Chișinău printr-un mecanism pe care l-a numit "Fondul Moldova" ^[2].

Dincolo de aceste aspecte, Șalaru a respins categoric premisa că suportul acordat Chișinăului ar reprezenta o povară economică sau financiară pentru România. În viziunea sa, parteneriatul cu Republica Moldova este reciproc avantajos, statul român fiind "direct cointeresată ca Republica Moldova să reușească" ^[2]. Argumentația sa a inclus motive solide de securitate, afirmând tranșant că "Securitatea României nu începe la Prut, ci se începe la Nistru" ^[2]. Această delimitare geografică simbolizează o extindere a zonei de influență și responsabilitate strategică a României, considerând malul Nistrului ca o primă linie de apărare.

Ceea ce complică tabloul este și dimensiunea economică a relației bilaterale, unde Anatol Șalaru a evidențiat că România a investit "aproape un miliard de euro în Republica Moldova" ^[2]. Aceste investiții semnificative au avut un impact concret asupra economiei moldovenești, contribuind la crearea a aproximativ "30.000 de locuri de muncă" ^[2]. În acest context, o eventuală încetare sau reducere a sprijinului ar putea "vulnerabiliza aceste investiții românești", având consecințe negative directe asupra economiei de pe ambele maluri ale Prutului ^[2].

În mod paradoxal, fostul ministru al Apărării a sugerat că discursurile care promovează limitarea ajutorului pentru Republica Moldova servesc implicit "obiectivelor Rusiei în regiune" ^[2]. Acest lucru amplifică acuzația inițială de aliniere la viziunea Kremlinului. De asemenea, Șalaru a demontat percepția că Republica Moldova ar beneficia gratuit de resurse din România. El a clarificat că "gazul, electricitatea, produsele petroliere se cumpără de pe piața privată și se cumpără la prețuri de piață, nu sunt luate gratuit", subliniind caracterul comercial și echitabil al schimburilor economice ^[2].

CONTEXT: Această dispută reflectă tensiunile latente din politica regională, unde narațiunea sprijinului pentru Republica Moldova este adesea politizată și interpretată diferit de actorii interni și externi. Poziția fermă a lui Anatol Șalaru contrastează cu propunerile de reevaluare a strategiei românești, propuse de Dan Dungaciu, și scoate în evidență importanța consolidării rezilienței Republicii Moldova în fața presiunilor geopolitice constante ^[2].