Alexandru Balan, fost adjunct Serviciul de Informații și Securitate, arest la domiciliu în România

Republica Moldova a fost acceptată ca țară colaboratoare a Agenției Europene de Mediu (EEA), alăturându-se altor șapte țări partenere și celor 32 de membri EEA, un pas considerat important în integrarea europeană, ce va sprijini modernizarea guvernanței de mediu, transparența și calitatea datelor. BENEFICIILE COLABORĂRII CU AGENȚIA EUROPEANĂ DE MEDIU Acest statut va permite Republicii Moldova să participe la activitățile EEA, să utilizeze date de mediu comune și să beneficieze de sprijin pentru politici de mediu bazate pe dovezi. Cooperarea va începe cu o fază de familiarizare și diagnostic între 2026 și 2028, ajutând Moldova să se alinieze treptat la sistemele EEA și să-și armonizeze practicile cu standardele Uniunii Europene. IMPACTUL POLUĂRII RÂULUI NISTRU ȘI REACȚIA AUTORITĂȚILOR Pe 15 martie 2026, ministrul Mediului al Republicii Moldova, Gheorghe Hajder, a anunțat instituirea unui cod galben de alertă de mediu pentru bazinul râului Nistru [2]. Hajder a subliniat că poluarea nu este un accident natural, ci o consecință a războiului de la graniță [2]. Ministerul Mediului a dispus instalarea de baraje de protecție la lacul de acumulare Dubăsari [2]. CAMPANIA NAȚIONALĂ DE ÎMPĂDURIRE ȘI OBIECTIVELE DE MEDIU Campania națională „Primăvara 2026" vizează extinderea pădurilor pe ambele maluri ale Prutului [1]. Programul național de împădurire „Generația Pădurii" are ca obiectiv extinderea și reabilitarea a 145.000 de hectare de pădure până în 2032 [1]. Republica Moldova are o rată de împădurire de 11%, comparativ cu media Uniunii Europene de peste 35% [1].

Ministerul Afacerilor Interne din România a emis precizări privind verificările suplimentare pentru cetățenii din Republica Moldova, Ucraina, Federația Rusă și alte state ex-sovietice care dețin cetățenie română și doresc să obțină sau să preschimbe cartea electronică de identitate [1]. VERIFICĂRI SUPLIMENTARE PENTRU CETĂȚENII MOLDOVENI Ministerul Afacerilor Interne din România a oferit clarificări [1]. Autoritățile române au subliniat că aceste verificări sunt efectuate în conformitate cu legislația în vigoare [1]. Numărul maxim de persoane ce pot avea domiciliul la aceeași adresă este de 10 [1]. CONTEXTUL LEGISLATIV ȘI ADMINISTRATIV Verificările de identitate se fac în baza legislației naționale și a normelor europene [1]. IMPLICAȚII ȘI PERSPECTIVE Aceste măsuri preventive pot duce la întârzieri în procesul de obținere sau preschimbare a cărții de identitate [1].

Curtea de Apel Centru va anunța pe 28 mai decizia în cazul recursului depus de Evghenia Guțul, fosta bașcană a Găgăuziei, și Svetlana Popan, fostă angajată a Partidului Șor, ambele fiind condamnate în primă instanță pentru escrocherie [1]. FINALIZAREA PLEDOARIILOR ȘI AȘTEPTAREA VERDICTULUI La data de 19 martie, Curtea de Apel Centru din Chișinău a încheiat pledoariile [1]. Decizia finală în apel va fi pronunțată pe 28 mai [1]. Cele două au fost condamnate în primă instanță pentru escrocherie în grup organizat [1]. DECLARAȚIILE INCULPATELOR ȘI ACUZAȚIILE În ultimul lor cuvânt, Evghenia Guțul și Svetlana Popan au pledat nevinovate [1]. IMPLICAȚII POLITICE ȘI VIITOARELE EVOLUȚII Decizia Curții de Apel Centru, așteptată pe 28 mai, va avea un impact semnificativ [1].