Vasile Tofan a fost desemnat oficial candidat la funcția de prim-ministru al Republicii Moldova de către președinta Maia Sandu pe 11 iulie, decizie ce survine după un refuz similar exprimat de Tofan în urmă cu un an 1234. Această nominalizare, confirmată prin decret prezidențial, aduce în prim-plan întrebări legate de contextul schimbat și motivațiile acceptării 13.

Asta înseamnă că Republica Moldova se află în pragul unei noi etape guvernamentale, esențială pentru avansarea parcursului european și pentru consolidarea stabilității instituționale, cu un impact direct asupra direcției politice și economice a țării 23.

Igor Grosu, liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), a explicat că refuzul inițial al lui Tofan a fost plasat într-un "cu totul alt context", cu argumente considerate "justificate, pertinente" la momentul respectiv 3. Grosu a declarat că, deși PAS și-a dorit încă de atunci colaborarea cu Vasile Tofan, situația actuală este fundamental diferită 3. Discuțiile extinse, desfășurate pe parcursul mai multor ore cu fracțiunea parlamentară a PAS, la care au participat și miniștrii în demisie, au culminat cu un vot unanim în favoarea candidaturii lui Vasile Tofan 3. Ulterior, pe 10 iulie, Consiliul Politic Național al PAS votase deja această propunere 3.

Imediat după desemnare, Vasile Tofan a subliniat că percepe această nouă responsabilitate drept "o mare responsabilitate și nu o linie în CV", afirmând public necesitatea "schimbări, inclusiv pe lucruri nepopulare" 3. Referitor la structura viitorului guvern, el a anunțat "discuții foarte importante" pentru săptămâna viitoare, care vor determina "formula Guvernului și cine vor fi membrii echipei Guvernului", indicând posibilitatea apariției unor "fețe noi" 3. Tofan a abordat și zvonurile privind o presupusă relație de nașie cu Vaja Jhashi, președintele unui holding agroindustrial, solicitând clar o "distincția între critici și falsuri, atacuri" 3. El a reiterat angajamentul de a conduce guvernul într-o "perioadă importantă pentru parcursul european al țării" și de a depune eforturi pentru "realizarea obiectivelor stabilite" 3.

Reacțiile din spectrul politic nu au întârziat să apară. Vasile Costiuc, liderul Partidului „Democrația Acasă”, a comentat că "Recean alias "Хoлодный" este azi marele câștigător. Maia Sandu a cedat presiunilor, reforme nu vor urma, schemele vor continua. Cei care au de pierdut sunt moldovenii care așteaptă schimbări și creștere economică" 3. De altfel, Costiuc a adus o plăcintă la consultările de la Președinție 3. Pe de altă parte, Igor Dodon, liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), a lansat un avertisment, menționând că "Următorul prim-ministru are de ales: va sluji poporului moldovenesc sau va sluji partidului PAS. Să nu uite că PAS și Maia Sandu trec, dar țara și memoria colectivă rămân" 3. Partidul Nostru, prin vocea liderului său, Renato Usatîi, a refuzat participarea la consultările convocate de președinta Sandu, argumentând că "Republica Moldova nu mai are nevoie de un Guvern PAS 4.0" 3.

Această desemnare survine după demisia fostului prim-ministru Alexandru Munteanu, anunțată pe 3 iulie 2026, pe fondul unor scandaluri publice 3. Anterior, președinta Maia Sandu și Alexandru Munteanu avuseseră "discuții aprinse" la Președinție, iar Munteanu și-a exprimat o singură obiecție legată de "relația sa interpersonală" cu ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun 3. Acesta din urmă a confirmat la rândul său o discuție tensionată cu Munteanu, având ca subiect politica bugetar-fiscală, elemente ce au precedat căderea guvernului și necesitatea unui nou candidat la funcția de prim-ministru 3.