Republica Moldova și Ucraina au progresat semnificativ pe calea aderării la Uniunea Europeană, deschizând recent capitolele de negociere privind politica externă și de securitate 13. Această etapă a fost marcată, într-o zi de marți, de conferințe interguvernamentale desfășurate la Bruxelles, unde ambele state candidate au făcut pași importanți în procesul de aliniere la standardele comunitare 1. Deschiderea acestor capitole este salutată ca un pas înainte, sprijinind continuarea procesului de extindere a Uniunii Europene 3.

Această deschidere a capitolelor negoziale reprezintă o solidificare a traiectoriei europene a Republicii Moldova, indicând o integrare mai profundă în structurile politice și de securitate ale blocului comunitar. Asta înseamnă că cetățenii Republicii Moldova pot anticipa o consolidare a stabilității regionale și o aliniere strategică mai puternică cu valorile democratice și instituțiile europene.

În contextul acestor evoluții, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a participat pe 15 iulie la Kiev la cel de-al cincilea Summit Ucraina – Europa de Sud-Est, unde a semnat „Declarația de la Kiev” 3. Documentul, semnat de liderii Ucrainei, României, Republicii Moldova, Albaniei, Greciei, Croației și Sloveniei, precum și de reprezentanți ai Macedoniei de Nord, Muntenegrului și Bulgariei, subliniază că „Securitatea Ucrainei este și securitatea noastră” 3. Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a fost de asemenea prezentă la summit 3. Declarația articulează clar că o „pace durabilă, securitate, stabilitate și prosperitate în Europa” nu pot exista „fără o Ucraină suverană și independentă” 3.

Dincolo de aceste aspecte, Declarația de la Kiev prioritizează întărirea apărării antiaeriene a Ucrainei, vizând în special sisteme și interceptoare capabile să contracareze rachetele balistice 3. De asemenea, documentul susține mobilizarea resurselor financiare și a mecanismelor internaționale necesare în acest scop 3. Liderii își exprimă disponibilitatea de a-și consolida participarea la „Coaliția de Voință”, recunoscând-o ca un „mecanism eficient de sprijinire a Ucrainei” prin acordarea unor garanții de securitate „solide și obligatorii din punct de vedere juridic” 3. Semnatarii reafirmă sprijinul pentru aspirațiile euroatlantice ale Kievului și pentru „calea sa ireversibilă” către o viitoare aderare la NATO 3.

Ceea ce complică tabloul este importanța strategică a regiunii Mării Negre pentru securitatea europeană și globală, evidențiată în declarație prin amenințări comune precum atacurile asupra navelor comerciale și porturilor civile, incursiunile cu drone, încălcările spațiului aerian, atacurile cibernetice și ingerințele străine 3. În acest sens, se asumă angajamentul de a consolida securitatea aeriană și maritimă, capabilitățile de combatere a dronelor, conectivitatea regională, protecția infrastructurii critice, libertatea și siguranța navigației, reziliența energetică și răspunsurile coordonate la amenințările hibride, conform dreptului internațional, inclusiv Convenției Organizației Națiunilor Unite asupra dreptului mării (UNCLOS) 3. Declarația cere, de asemenea, intensificarea presiunii prin sancțiuni asupra Rusiei și a economiei sale de război, precum și combaterea „flotei-fantomă” și a mecanismelor de eludare a sancțiunilor 3.

În mod complementar, președinta Sandu participase, pe 13 iulie, la reuniunea „Coaliției de Voință” la Paris, unde a reiterat că pacea în Ucraina este esențială pentru securitatea Republicii Moldova 3. Cu toate acestea, purtătorul de cuvânt al președintelui rus Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a declarat că „Coaliția de Voință” se „amăgește cu o iluzie profundă privind posibilitatea de a înfrânge strategic Rusia” 3. Anterior, președinta Sandu a precizat că Moldova este pregătită să se alăture inițiativei internaționale și a contribuit deja la eforturile de sprijin pentru Ucraina 3.

În acest context geopolitic intens, Ziarul de Gardă (ZdG) a analizat, într-o nouă ediție tipărită, postările publicate timp de două săptămâni de patru canale de Telegram ale unor instituții media de limbă rusă din Republica Moldova, afiliate Kremlinului 2. Anchetă ZdG a urmărit modul în care aceste canale relatează despre președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, oferind o perspectivă asupra războiului informațional din regiune 2.