Grosu despre numirea evaluatorilor procurori: Decizii care ne costă politic

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că numirea evaluatorilor externi ai procurorilor, Herman von Hebel și Bernard Lavigne, reprezintă un demers necesar pentru curățarea justiției, chiar dacă implică decizii politice costisitoare. Procesul de evaluare este descris ca unul „lung și anevoios”, dar esențial pentru progresul Republicii Moldova [1, 4].

Reforma Justiției și Rolul Comisiei de Evaluare

Parlamentul Republicii Moldova a aprobat numirea lui Herman von Hebel și Bernard Lavigne în Comisia de evaluare a procurorilor, printr-un vot susținut de majoritatea parlamentară formată din deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). Această decizie a fost luată după adoptarea unui amendament care a redus pragul necesar de voturi de la 61 la 51 de deputați, o măsură menită să deblocheze procesul reformei justiției, conform declarațiilor președintelui Parlamentului, Igor Grosu 4. Grosu a subliniat necesitatea de a duce la bun sfârșit curățarea sistemului judiciar, afirmând că „noi nu avem timp de așteptat” 1. El a apărat modificarea legislativă invocând principiul aplicat și la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), conform căruia, atunci când un proces este blocat din lipsă de voturi, trebuie găsite soluții pentru deblocarea sa 3. Potrivit lui Grosu, Herman von Hebel este o candidatură propusă de partenerii internaționali, iar Republica Moldova nu are pretenții juridice sau morale legate de alegerea sa 3.

Critici și Avertismente din Partea Opoziției și a Societății Civile

Numirea membrilor în Comisia de evaluare a procurorilor a generat proteste din partea opoziției parlamentare, deputații blocând tribuna și scandând „Rușine!” în timpul votului [5, 4]. Critici au venit și din partea organizațiilor de experți în justiție, precum și din partea fostului premier Ion Chicu, care a catalogat decizia drept „o abordare absolut distructivă, lipsită de respect față de cetățenii Moldovei” și neconstituțională 4. Iulian Groza, directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), a avertizat că modificarea legislativă riscă să afecteze negativ evaluările Comisiei Europene în procesul de negocieri a aderării Republicii Moldova, în special în ceea ce privește progresul pe Foaia de parcurs pentru statul de drept și criteriile de referință pentru Capitolul 23 4. Igor Grosu a replicat acestor critici, afirmând că nu a identificat argumente valide din partea societății civile care să pună sub semnul întrebării calitatea candidaților propuși, subliniind că reforma justiției este deja „întârziată” și că țara trebuie să acționeze rapid ^[5].

Contextul Reformei și Impactul Politic

Președintele Parlamentului a recunoscut că deciziile luate în cadrul acestui proces „ne costă și politic”, dar a reiterat determinarea de a continua reformele necesare pentru a asigura integritatea sistemului judiciar 1. În paralel cu dezbaterile pe tema reformei justiției, Igor Grosu a intervenit și pe tema speculațiilor economice, solicitând Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) și Consiliului Concurenței să monitorizeze atent posibilele majorări nejustificate ale prețurilor la carburanți și ale tarifelor pentru transportul de pasageri, ca urmare a tensiunilor din Orientul Mijlociu 2. El a îndemnat cetățenii să sesizeze autoritățile în cazul depistării unor abateri, subliniind că autoritățile sunt preocupate și de situația agricultorilor, care semnalează limitări în livrarea de motorină în regim angro 2.