Uniunea Europeană, prin vocea Înaltei Reprezentante pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, a anunțat că va solicita Rusiei retragerea trupelor sale din regiunea transnistreană 3. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă comune cu președinta Maia Sandu, desfășurată la Chișinău, unde s-a discutat și despre consolidarea securității Republicii Moldova prin asistență europeană 1.

Republica Moldova va beneficia, în următoarele luni, de instalarea unui nou sistem radar. Acesta este destinat detectării mai eficiente a dronelor care încalcă spațiul aerian al țării, o problemă constantă semnalată de Kallas ca fiind cauzată de acțiunile Rusiei 1. Președinta Maia Sandu a subliniat că sprijinul Uniunii Europene prin Instrumentul European pentru Pace (IEP) este esențial pentru securitatea națională, în contextul războiului din Ucraina și al amenințărilor hibride rusești. Din 2021, Moldova a primit 190 de milioane de euro prin acest instrument, fonduri utilizate pentru echipamente, mijloace de transport și actualul sistem radar. UE a propus majorarea anuală a sprijinului financiar prin IEP cu încă 120 de milioane de euro, ceea ce ar reprezenta cea mai mare asistență acordată unei țări prin acest mecanism 1.

Kallas a reiterat angajamentul UE față de parcursul european al Republicii Moldova, precizând că regiunea transnistreană nu ar trebui să constituie un obstacol în procesul de aderare la blocul comunitar 1. Acest angajament vine în contextul în care Comitetul Parlamentar de Asociere Republica Moldova–UE a solicitat deschiderea negocierilor de aderare pentru toate cele șase clustere până la sfârșitul anului 2026. Această cerere, adoptată la Bruxelles în luna mai, reprezintă un semnal politic de susținere, deși nu are un caracter decizional, având rolul de a exercita presiune asupra statelor membre ale UE pentru accelerarea procesului de aderare 2.

Laurențiu Pleșca, doctor în științe politice, a explicat că deciziile privind deschiderea clusterelor sunt luate de Consiliul European prin unanimitate, iar apelul Comitetului vizează crearea de presiune publică și o poziție comună a parlamentarilor europeni și moldoveni. El a caracterizat scenariul de deschidere a clusterelor în 2026, finalizarea negocierilor în 2027-2028 și ratificarea până în 2030 ca fiind o "compresie fără precedent" în istoria extinderii UE, amintind că, prin comparație, Croația a avut nevoie de aproximativ șase ani între deschiderea primului și ultimului capitol de negociere 2.

Expertul a subliniat că un astfel de ritm este tehnic posibil doar dacă sunt îndeplinite simultan mai multe condiții, inclusiv menținerea actualului ritm de reforme – unde Moldova are cea mai bună rată dintre candidați, cu 24 de etape finalizate în Planul de creștere, deși capitolele cele mai dificile nu au fost abordate. De asemenea, contextul politic european, cu riscuri precum alegerile din Franța din 2027 sau posibile blocaje din partea guvernelor eurosceptice, reprezintă un factor determinant 2.

Pleșca a evidențiat și legătura strânsă dintre procesul de aderare al Republicii Moldova și evoluțiile din Ucraina. El a considerat "o presupunere tăcută și comodă" ideea că procesul Moldovei ar putea decurge paralel cu războiul din Ucraina fără intersecții directe, argumentând că "cuplajul Moldova-Ucraina" este o realitate politică. Scenariile discutate includ aderarea ca formă de compensație, decuplajul forțat sau un îngheț prelungit al conflictului, fiecare cu implicații diferite pentru parcursul european al Moldovei. "Onest, 2030 este tangibil doar dacă totul merge bine simultan. Iar «totul merge bine simultan» este exact lucrul care nu s-a întâmplat în nicio rundă anterioare de extindere", a conchis expertul, menționând că cele mai complicate capitole pentru Moldova vor fi cele legate de statul de drept 2.